O jumătate de februarie și cu ce-mi încep primăvara

Am citit în prima lună și jumătate din 2025 numai scriitori români, după care m-am uitat lung către rafturile pe care-mi țin cărțile și am schimbat puțin macazul.

Prin urmare, după romanul nr. 7 - Recrutorii, de Mihai Buzea, am umplut restul lunii februarie cu Holly, de Stephen King.

Cum am zis și pe Goodreads, dacă-ți plac thrillerele americane, nu ai ce comenta nici la Holly. Bine, ai putea totuși să remarci ce-am remarcat și eu, anume că romanul putea fi mai scurt cu vreo 100 de pagini, dar știm deja ca Stephen King nu se zgârcește la hârtie.

Acum citesc Însemnări dintr-o țară mare, de Bull Bryson, care e o colecție de texte pe care le-a scris într-o revistă pentru care, de fapt, nu avea timp s-o facă, dar redactorul-șef al acelei reviste s-a făcut că nu pricepe. Cartea asta a fost publicată în 1998, dar e al naibii de actuală pentru acum gândește și funcționează societatea americană.

Cum îmi place mie să-mi spun, faptul că am cumpărat cartea asta și că m-am apucat acum de ea e o dovadă a magiei cititului, pentru că nu e prima dată când citesc o carte care se potrivește la fix cu situația de zi cu zi, iar eu habar n-aveam despre ce urma să citesc când am deschis-o.

Și ca să nu vorbesc fără dovezi:

Cartea lui Bill Bryson e încă în citire pentru ca serile sunt deosebit de scurte mai nou, iar eu sunt mereu aproape frânt. În rest, e amuzant tare cum povestește Bryson și o să-i cumpăr cărțile și în continuare fără niciun fel de research înainte. (La fel cum am cumpărat-o și pe asta, după ce m-am prăpădit de râs citind Continentul uitat. America micilor orașe.)

Pentru cât s-o putea citi în restul de martie care o rămâne după ce termin cartea de mai sus, am două variante:

Paralel, de (același de mai sus) Mihai Buzea

sau

Afaceri de familie, de Teodora Matei

Despre Paralel vreau să vă spun că trebuie să vă uitați încă o dată la fotografia de mai sus. Nu de alta, dar să observați că mai sunt acolo alte două de Mihai Buzea, Recrutorii și Tarot. După ce-am lăudat pe net că mi-au plăcut amândouă foarte mult, m-am trezit că discut chiar cu scriitorul. Așa am aflat că astea 3 romane formează, v-ați prins, o trilogie. Nu scrie nicăieri, dar Mihai Buzea m-a lămurit, iar pontul e că trebuie citite în ordinea asta: Recrutorii, Paralel, Tarot. Eu am citit Tarot și Recrutorii, așa ca după ce o să citesc și Paralel, mai las să treacă niște ani și-o să reiau trilogia așa cum trebuie. Asta ca să vă dați seama ce mult îmi place cum scrie Buzea și să mă întreb… de ce nu are mai multe recenzii pe Goodreads?!

Despre Afaceri de familie vă spun că, de fapt, mi-am dorit de ceva vreme să o citesc pe Teodora Matei (cu care n-am vorbit niciodată), pentru că am auzit că se pricepe la policier, iar eu am citit vara trecută multe policieres scrise de români, dar despre asta cu altă ocazie.

Am cumparat cartea pentru că am văzut o postare de-a ei (sau de-a lui Bogdan Hrib, editorul de la Tritonic?) că erau pe Libris câteva exemplare cu semnătură. Prin urmare, marketingul funcționează și când nu ești John Grisham sau John le Carre. Mulțumirile de la final m-au făcut foarte curios, pentru că Teodora Matei îi mulțumește soțului său pentru lămuririle de ordin tehnic, iar asta mă duce pe mine la ipoteza că soțul scriitoarei ar putea fi polițist și atunci sunt cu atât mai intrigat să descopăr dacă a ținut un fir realist pentru că scriitori de policier românesc nu nimeresc prea bine gradele, funcțiile, metodele și așa mai departe.

Iar pentru că la final de martie va fi Bookfest la Timisoara, deja știu lecturile lui aprilie. Mă rog, cel puțin două: Odiseea adriatică, de Mugur Ioniță și Romanian Gothic, de Bogdan Piticariu. Timișorenii mei 😁